Osho – Cartea despre ego

 

 

Iluzia unei existente

Sub influenta ultimelor cautari spirituale, evident ca am ajuns si la Osho 🙂 „Cartea despre Ego” este altfel fata de tot ce am citit pana acum. Nu este o carte propriu-zis, cuprinzand o serie de prelegeri referitoare la ego si structurate in mai multe capitole: Idealurile, Succesul, Mintea, Puterea, Meditatia, Iubirea, etc. Este greu de scris despre aceasta carte.

Potrivit lui Osho, fiecare dintre noi putem atinge iluminarea si suntem capabili de iubire neconditionata, insa de cele mai multe ori ego-ul este cel care ne impiedica sa o facem. Ne identificam cu statusul social, ne cream nevoi si conflicte false si ne construim un simt iluzoriu al identitatii. De mici suntem invatati (de parinti, scoala, prieteni) ca trebuie sa ajungem cinvea, sa fim competitivi, aflam despre ideea de succes. Punem mintea in slujba viitorului, iar aceasta este cea care ajunge, de fapt, sa ne puna cele mai multe obstacole. Gandindu-ne la trecut sau la viitor, uitam sa traim in prezent. Mintea nu poate fi fericita, te poti doar gandi la fericire. Oamenii ajung sa se otraveasca cu gelozii, nevroze si nesigurante. Mintea ajunge sa nu se mai relaxeze. Osho este un mare sustinator al mediatiei, ca forma de relaxare a mintii, fiind cunoscut pentru tipul de mediatie „dinamica”.

E complicat sa scrii despre Osho. Mai bine il citesti singur. Dar cu mintea deschisa. „Sa fim pregatiti pentru orice”.

Osho este un cunoscut lider spiritual, nascut in India in 1931. Conform Wikipedia: „La vârsta de 21 de ani atinge iluminarea, cea mai înaltă culme a conștiinței omenești. În acel moment, spune Osho, biografia lui exterioară a luat sfârșit; de atunci el a trăit o stare de totală unitate cu legile intime ale existenței. În plan exterior și-a continuat studiile la Universitatea din Sagar, unde a absolvit cu onoruri Prima Clasă de Filozofie. A fost Campionul dezbaterilor pe întreaga Indie și a câștigat Medalia de Aur. Dupa terminarea facultății, este numit profesor de filozofie la Colegiul Sanskrit din Rajpur și apoi la Universitatea din Jabalpur. Întreprinde călătorii în intreaga Indie, vorbind în fața unui larg auditoriu și polemizand cu liderii religioși în dezbateri publice. În 1966 Osho demisionează pentru a se dedica în întregime scopului de a iniția omul modern în arta meditației. Începe să conducă tabere de meditație; se adresează curent unor mulțimi de 20.000 – 50.000 de persoane în cadrul adunărilor ce aveau loc în aer liber. În 1974 este inaugurat ashramul de la Poona.”

Intre anii 1981-1985, infiinteaza in Orgeon, USA, o comunitate internationala de adepti. Conflictele in care intra cu autoritatile locale, precum si scandalurile legate de masinile luxoase pe care i le cumparau adeptii, au facut din Osho o personalitate controversata.

 Cateva citate din Cartea despre ego:

“Voi va temeti atat de tare de ziua de maine…Cineva ar putea muri, ati putea da faliment, v-ati putea pierde slujba. Exista o mie si unu de lucruri care se pot schimba. Va ingropati astfel in tot felul de temeri, dar nici una nu este cu adevarat valabila, caci si ieri ati avut exact aceleasi temeri, fara ca acest lucru sa fie necesar. Chiar daca lucrurile s-au schimbat, ati supravietuit”.

“Daca ii bagati trandafirului in cap tot felul de idei: “Ar trebui sa faci flori de lotus”- si acestea sunt atat de mari si de frumoase-, il conditionati in mod gresit. El nu va mai putea produce niciodata flori, caci intreaga lui energie va fi canalizata in alta directie. Lipsit deopotriva de lotusi si de propriile sale flori, nu este de mirare ca bietul trandafir se va simti in permanenta frustrat, nefericit, sarac, impovarat. Cam la fel se petrec lucrurile si cu oamenii.”

“Momentele profund creatoare sunt momente de iubire si meditatie; ele permit contactul cu divinitatea. Un moment divin este acel moment in care te pierzi cu desavarsire , in care hotarele tale dispar, cand tu nu mai existi si numai Dumnezeu exista in tine. Nu te pot ajuta sa atingi succesul. Va reamintesc ca eu nu ma impotrivesc succesului. Nu spun nimanui sa nu atinga succesul. Nu am nimic impotriva acestuia; este perfect valabil. Ceea ce va invat eu este sa nu va lasati motivati de succes, caci atunci veti rata poezia, pictura, cantecul pe care il cantati chiar acum, Iar cand succesul va veni, va veti simti goi, caci nimeni nu se poate simti implinit numai pentru ca a cunoscut succesul. Succesul nu poate hrani pe nimeni. El este ca un aer fierbinte, fara substante nutritive.”

Recomand cu mare caldura aceasta cartea

Clayton M. Christensen – How will you measure your life?‏

Clayton M. Christensen – How will you measure your life?

Tu cum iti vei masura viata?

Vacanta este mereu darnica in ceea ce priveste timpul, asa ca am reusit sa termin vreo 2 carti pe sfarsit de an. Prima este cea a lui Clayton Christensen (impreuna cu James Allworth si Karen Dillon), „Cum iti vei masura viata?”.

Imi aduc aminte ca am citit acum vreo 2 ani acest articol:D – How Will You Measure Your Life, care pe vremea aceea mi-a zburat mintile 🙂 Mi se parea foarte coerent si in total acord cu ceea ce simteam la vremea respectiva despre ce ar trebui sa insemne o cariera, familie, viata. Cartea intreaga am citit-o abia acum, cu destul de mare dezamagire, insa, pentru ca nu aduce mare lucru in plus fata de articol. Poate doar cateva exemple. Cu toate acestea, continutul este de o mare simplitate si te face sa-ti spui: „exaaact!! asta gandesc si eu! doar ca nu gaseam cuvintele potrivite pentru a o spune.” Clayton Christenen o spune pentru tine si, in plus, presareaza povestirea cu exemple din viata personala si profesionala. Mi-ar fi placut sa citesc oricare din ele (articolul sau cartea) atunci cand am inceput sa lucrez, poate chiar de pe vremea cand eram studenta. Poate m-ar fi ajutat sa structurez mai mult din nebuloasa primilor ani ai vietii de adult. As putea spune ca o viziune de business este aplicata peste viata personala. Cu brutala sinceritate va trebui sa te intrebi cine esti si incotro mergi, care iti sunt idealurile, pe ce principii morale te bazezi.

O recomand in special celor la inceput de drum, dar cred ca este o carte valabila pentru orice varsta.

Clayton Christensen este profesor de Administrare a Afacerilor la Universitatea Harvard, iar in 2011 a fost votat unul dintre cei mai influenti „ganditori” de business (en. thinkers) din lume. Inainte de a-si incepe activitatea economica a fost consultant de management pentru Boston Consultin Group (BCG) si a contribuit la fondarea mai multor companii din America. Este autorul mai multor carti de succes, printre care „Dilema inovatorului”, indicata de The Economist in 2011 ca fiind una din cele mai bune 6 carti de business scrise vreodata.

Ne gasiti si pe facebook: Alege o carte.

Malcolm Gladwell – Outliers: The story of success

Malcolm Gladwell – Outliers: The story of success

Cu ce sunt diferiti oamenii care au super succes?

 „Outliers” este o carte mai veche, aparuta in anul 2008, in care autorul trateaza factorii care contribuie la succes. El porneste de la observatia ca cei mai bunei jucatori de hochei pe gheata din Canada sunt nascuti in primele luni ale anului calendaristic. Asta pentru ca selectiile in echipele de juniori se fac in functie de anul nasterii, astfel incat in aceeasi echipa exista jucatori nascuti si pe 1 ianuarie si pe 31 decembrie al aceluiasi an. Cei nascuti mai devreme in an sunt mai dezvoltati, deci mai buni atleti, au parte de mai multe ore de antrenament si au cele mai multe sanse in a fi selectionati in echipele profesioniste.

Outliers sunt cei care ies din tiparele obisnuite de intelegere si succes: au super succes! Asa cum insusi Gladwell spune: nu este suficient sa intrebi cum sunt oamenii cu super succes. Ci trebuie sa intrebi de unde vin ei. Pe tot parcursul cartii, factori precum familia, cultura, cercul de prieteni sau sansa explica de ce am auzit cu totii de The Beatles, Bill Gates, Steve Jobs, Mozart sau Robert Oppneheimer (parintele bombei atomice), sau de ce mai nimeni nu a auzit de Christopher Langan, cel mai inteligent om din lume (se pare ca avea un IQ de 195).

Gladwell mentioneaza de mai multe ori binecunoscuta „regula a celor 10,000 de ore”, explicand ca una din cheile succesului in orice domeniu o reprezinta investirea a 10,000 de ore din timpul personal in domeniul respectiv (8 ore pe zi, 5 zile pe saptamana, asta inseamna cam 5 ani :)).

Malcolm Gladwell este un jurnalist anglo-canadian, nascut in anul 1963, autor de succes al cartilor „The tipping point” (2000), „Blink” (2005) (ambele clasificate de critica ca facand parte din noul val „pop economics„) si „Outliers” (2008). Scrie pentru The New Yorker inca din 1996.

 Cateva citate:

“Practice isn’t the thing you do once you’re good. It’s the thing you do that makes you good.” 

 “It is those who are successful, in other words, who are most likely to be given the kinds of special opportunities that lead to further success. It’s the rich who get the biggest tax breaks. It’s the best students who get the best teaching and most attention. And it’s the biggest nine- and ten-year-olds who get the most coaching and practice. Success is the result of what sociologists like to call “accumulative advantage.” 

 “No one who can rise before dawn three hundred sixty days a year fails to make his family rich.” 

Daniel Kahneman – Thinking, fast and slow

Daniel Kahneman – Thinking, fast and slow

Cat de mult te bazezi pe felul in care gandesti?

„Thinking, fast and slow” este una din cele mai recomandate carti in mediul de business in ultima vreme. Nu mai stiu cum am ajuns la ea, dar faptul ca Daniel Kahneman obtinuse deja premiul Nobel pentru economie in 2002, era deja un mare plus. Cartea cumleaza mai multe decenii de cercetare efecuate de catre autor, impreuna cu Amos Tversky, si acopera domenii precum cognitive bias, prospect theory si fericire.

Ideea centrala a cartii se contureaza in jurul a 2 „personaje”: System 1 si System 2, unde System 1 este rapid, instinctiv si emotional, iar System 2 este incet, logic si ii place sa delibereze. Folosind anii sai de cercetare Kahneman demonstreaza ca oamenii pun prea mare pret pe propria judecata.

Prospect theory se refera la erorile care apar in cadrul teoriei utilitatii a lui Daniel Bernoulli: Aceasta se bazeaza pe presupuneri logice si rationale si nu reflecta alegerile efective ale oamenilor si nici nu ia in considerare comportamentul atipic (biased behaviour). De exemplu, oamenii sunt aversivi la pierderi. Este mult mai probabil ca ei sa actioneze astfel incat de evite o pierdere decat in sensul obtininerii unui castig.

Concepte precum anchoring, heuristic availability, substitution si framing sunt explicate si exemplificate de maestrul Kahneman astfel incat ajungem sa ne intrebam serios daca felul in care gandim este unul pe care ne putem baza.

Cartea a fost tradusa si in limba romana, „Gandire rapida, gandire lenta”, si a aparut la editura Publica in 2012. Daniel Kahneman este un psiholog israelian considerat a fi deschizator de drumuri in psihologia judecatii, psihologia decizionala si comportamentul economic.

Daniel Gilbert – Stumbling on happiness

Daniel Gilbert – Stumbling on happiness

Crezi ca stii ce te va face fericit?

Imi aduc aminte foarte bine cum am aflat de Stumbling on Happiness a lui Daniel Gilbert. Abia imi facusem cont pe Quora si am dat peste o intrebare postata de cineva: „Ce carti ti-ai fi dorit sa le citesti mai devreme in viata?”, la care raspunsesera o seama de oameni. Unul dintre ei povestea despre aceasta carte. Din nou am citit varianta in engleza, pe care o prefer mai mereu, dar am aflat ca exista si traducerea in limba romana publicata in 2012 la editura Curtea Veche, „In cautarea fericirii”.

„Stumbling on happiness” este o carte din valul ultimilor ani, aflata la granita dintre self-help si stiinta, Daniel Gilbert insusi fiind de profesie psiholog (mai exact sociolog), actualmente profesor la Universitatea Harvard. Ideea principala a cartii este aceea ca oamenii proiecteaza imagini nerealiste ale viitorului, fiind influentati de perceptii si alte prejudecati cognitive.

Imaginatia este cea care ne ajuta sa adaugam detalii sau sa eliminam anumite aspecte fara sa ne dam seama ca ceea ce proiectam in viitor ca ne-ar face fericiti, este ceva artificial fabricat de imaginatie.

In acelasi timp tindem sa ne imaginam un viitor foarte apropiat de ceea ce simtim in prezent. De exemplu, daca acum nu avem chef sa mergem la o petrecere, consideram sa nici cand va avea loc efectiv petrecerea nu vom avea chef. Ceea ce imaginatia nu ne poate da este faptul ca vom simti lucrurile diferit in momentul in care acestea se intampla.

Ceea ce ne sfatuieste Daniel Gilbert, este sa proiectam un viitor folosindu-ne de experientele celor din jurul nostru in loc sa ni-l imaginam singuri. Cat putem face asta, ramane de vazut.

Recomand aceasta carte cu mare cladura tuturor celor care sunt interesati de felul in care judecam lucrurile ce ne fac fericiti si care considera ca trebuie sa aiba niste obiective bine definite in viata. S-ar putea sa le zdruncine niste credinte.

Tradusa in peste 25 de limbi, cartea a castigat in anul 2007 premiul Royal Society la categoria cartior de stiinta. Alte lucruri interesante despre Daniel Gilbert ar putea fi ca la varsta de 19 ani a abandonat liceul, dorindu-si sa devina scriitor de SF-uri. Clasa de scrieri creative la care dorea sa se inscrie era deja plina, astfel ca s-a inscris la urmatorea clasa ce mai avea locuri libere: introducere in psihologie. 10 ani mai tarziu isi lua doctoratul in psihologie sociologica la universitatea Princeton. A castigat numeroase premii pentru activitatea sa academica si cercetare, avand numeroase publicatii in The New York Times, The Los Angeles Times, Forbes, TIME, si altele.